Termeni de drept civil

Contractul prin care o instituție de credit sau o altă entitate autorizată se obligă să țină la dispoziția clientului o sumă de bani, pe o perioadă determinată sau nu.

Contractul prin care fideiusorul se obligă față de creditor să execute obligația debitorului, dacă acesta nu o execută.

Operațiunea prin care un constituitor transferă drepturi patrimoniale unui fiduciar, care le exercită cu un scop determinat, în folosul unor beneficiari.

Orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil; de regulă, înlătură răspunderea pentru prejudiciul cauzat.

Produsele care derivă din folosirea unui bun fără a-i diminua substanța: fructe naturale, industriale și civile, precum chiriile sau dobânzile.

Contractul prin care se împrumută bani sau alte bunuri fungibile și consumptibile, urmând să fie restituite aceeași sumă sau aceeași cantitate de bunuri.

Contractul gratuit prin care comodantul îi dă comodatarului un bun mobil sau imobil ca să îl folosească, cu obligația de a-l restitui după un timp.

Contractul prin care intermediarul se obligă să îl pună pe client în legătură cu un terț, în vederea încheierii unui contract.

Dreptul real asupra unor bunuri mobile sau imobile afectate executării unei obligații.

Dispoziția testamentară prin care unul sau mai mulți legatari dobândesc, la decesul testatorului, patrimoniul acestuia, o fracțiune din el sau anumite bunuri.

Dispoziția testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocație la o fracțiune a moștenirii, de exemplu la o cotă-parte din ea.

Dispoziția testamentară care conferă uneia sau mai multor persoane vocație la întreaga moștenire.

Actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale în favoarea alteia; se poate face numai prin donație sau prin legat.

Contractul prin care locatorul se obligă să îi asigure locatarului folosința unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unei chirii.

Contractul prin care mandatarul se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama mandantului.

Contractul prin care mandatarul încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama mandantului, asumându-și față de terți obligațiile din aceste acte.

Transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă.

Legătura de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să o obțină.

Ansamblul drepturilor și datoriilor unei persoane care pot fi evaluate în bani; orice persoană fizică sau juridică are un patrimoniu.

Omul, privit individual, ca titular de drepturi și de obligații civile; unul dintre cele două subiecte de drept civil.

Orice formă de organizare care, întrunind condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și de obligații civile.

Exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către persoana care îl stăpânește și se comportă ca un proprietar.

Stingerea dreptului material la acțiune care nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.

Preferința acordată de lege unui creditor în considerarea creanței sale, care îi permite să fie plătit înaintea altor creditori.

Persoana care exploatează o întreprindere, adică desfășoară sistematic o activitate organizată de producere, administrare sau înstrăinare de bunuri ori de prestare de servicii.

Dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.

Dreptul de proprietate al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale asupra bunurilor de uz ori de interes public, care sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

Actul prin care creditorul îi cere debitorului executarea obligației, printr-o notificare scrisă sau prin cererea de chemare în judecată.

Obligația soțului supraviețuitor și a descendenților care moștenesc împreună de a readuce la moștenire donațiile primite fără scutire de raport.

Operațiunea prin care un asigurător este asigurat, la rândul său, de un alt asigurător, numit reasigurător.