Operațiunea prin care doi sau mai mulți asigurători acoperă același risc, fiecare asumându-și o cotă-parte din acesta.
Drept civil
Reasigurare
Cunoscut și ca: reasigurător, retrocesiune
Operațiunea prin care un asigurător este asigurat, la rândul său, de un alt asigurător, numit reasigurător.
EA
Actualizat la
1 definiție legală
Echipa AvocAI
Redacția juridică AvocAI
Definiția legală
-
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
Reasigurarea este operațiunea de asigurare a unui asigurător, în calitate de reasigurat, de către un alt asigurător, în calitate de reasigurător.
Sursa: art. 2240 alin. (1), Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
Explicație
Reasigurarea este operațiunea prin care un asigurător, numit reasigurat, este la rândul său asigurat de un alt asigurător, numit reasigurător. Reasigurătorul contribuie astfel la plata indemnizațiilor datorate de asigurător.
Cum funcționează
- Reasiguratul cedează prime de reasigurare reasigurătorului.
- În schimbul acestor prime, reasigurătorul contribuie, potrivit obligațiilor preluate, la plata indemnizațiilor pe care reasiguratul le achită atunci când se produce riscul reasigurat.
Asiguratul nu are raporturi cu reasigurătorul
Reasigurarea nu stinge obligațiile asigurătorului față de asigurații săi și nu creează niciun raport juridic între asigurat și reasigurător. Asiguratul se adresează în continuare asigurătorului cu care a încheiat contractul.
Retrocesiunea
Prin operațiunea de retrocesiune, reasigurătorul poate ceda, la rândul său, o parte din riscul pe care l-a acceptat.
Prescripția
Dreptul la acțiune întemeiat pe un raport de asigurare sau de reasigurare se prescrie în termen de 2 ani.
Vezi și
Persoana care încheie contractul de asigurare pentru riscul altei persoane ori pentru bunurile sau activitățile ei și se obligă să plătească prima.
#Codul civil
#asigurări
Începeți astăzi
Mai puțin timp redactând.
Mai puțin timp redactând.
Mai mult timp pledând.
Toate documentele și dosarele dumneavoastră, într-un singur loc securizat.
Solicită Demo