Termeni de procedură penală

Metodă specială de supraveghere sau cercetare: pătrunderea într-un sistem informatic sau mijloc de stocare a datelor, direct sau de la distanță, în scopul de a identifica probe.

În procesul penal, încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea unei infracțiuni; se poate face numai personal.

În materia percheziției domiciliare, locuința sau orice spațiu delimitat în orice mod care aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică.

Tehnica prin care se permite intrarea, circulația sau ieșirea de pe teritoriul țării a unor bunuri suspecte, sub supravegherea autorităților, pentru investigarea unei infracțiuni sau identificarea persoanelor implicate.

Locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, în totul sau în parte, ori locul unde s-a produs urmarea acesteia; primul criteriu al competenței după teritoriu.

Verificarea, prin mijloace fizice sau tehnice, a scrisorilor, a altor trimiteri poștale sau a obiectelor transmise prin orice alt mijloc; metodă specială de supraveghere sau cercetare.

În procesul penal, încunoștințarea făcută de o persoană fizică sau juridică despre o vătămare care i s-a cauzat prin infracțiune.

Modalitatea legală de obținere a mijlocului de probă în procesul penal.

Actul întocmit de procuror prin care este sesizată instanța de judecată; cuprinde, între altele, fapta reținută, încadrarea ei juridică, probele și dispoziția de trimitere în judecată.

Interceptarea comunicațiilor, accesul la un sistem informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere ori localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, folosite în procesul penal în condițiile legii.