Domiciliu

În materia percheziției domiciliare din procesul penal, domiciliul este o locuință sau orice spațiu delimitat în orice mod care aparține ori este folosit de o persoană fizică sau juridică. Noțiunea nu se limitează la locuință.

Percheziția domiciliară

Percheziția domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană ori la deținerea unor obiecte sau înscrisuri ce au legătură cu o infracțiune și se presupune că percheziția poate conduce la descoperirea și strângerea probelor, la conservarea urmelor săvârșirii infracțiunii sau la prinderea suspectului ori inculpatului.

• În cursul urmăririi penale, percheziția domiciliară se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți, la cererea procurorului. În cursul judecății, o dispune instanța învestită cu judecarea cauzei, din oficiu sau la cererea procurorului.
• Cererea procurorului se soluționează în termen de 24 de ore, în camera de consiliu, fără citarea părților.
• Mandatul de percheziție se emite pentru o perioadă care nu poate depăși 15 zile și poate fi folosit o singură dată.
• Percheziția domiciliară nu poate fi începută înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00, cu excepția infracțiunii flagrante sau când percheziția urmează să se efectueze într-un local deschis publicului la acea oră.

Drepturile persoanei percheziționate

• Înainte de începerea percheziției, organul judiciar se legitimează, înmânează o copie a mandatului și solicită predarea de bunăvoie a persoanelor sau a obiectelor căutate. Dacă acestea sunt predate, percheziția nu se mai efectuează. Legea prevede și cazuri excepționale în care percheziția poate începe fără aceste formalități.
• Persoana percheziționată are dreptul ca la percheziție să participe un avocat. Dacă se solicită prezența avocatului, începerea percheziției se amână până la sosirea acestuia, dar nu mai mult de două ore de la momentul în care i se comunică acest drept. În cazuri excepționale, care impun efectuarea de urgență a percheziției, sau dacă avocatul nu poate fi contactat, percheziția poate începe și mai devreme.
• Persoanei percheziționate i se permite să fie asistată ori reprezentată de o persoană de încredere.
• Organul judiciar trebuie să se limiteze la ridicarea numai a obiectelor și înscrisurilor care au legătură cu fapta pentru care se efectuează urmărirea penală. Se ridică însă întotdeauna obiectele sau înscrisurile a căror circulație ori deținere este interzisă, precum și cele despre care există suspiciunea că au legătură cu o infracțiune pentru care acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.