Produsele care derivă din folosirea unui bun fără a-i diminua substanța: fructe naturale, industriale și civile, precum chiriile sau dobânzile.
Drept civil
Uz
Cunoscut și ca: drept de uz
Dreptul de a folosi bunul altuia și de a-i culege fructele naturale și industriale numai pentru nevoile proprii și ale familiei.
EA
Actualizat la
1 definiție legală
Echipa AvocAI
Redacția juridică AvocAI
Definiția legală
-
Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia și de a-i culege fructele naturale și industriale numai pentru nevoile proprii și ale familiei sale.
Sursa: art. 749, Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
Explicație
Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia și de a-i culege fructele naturale și industriale numai pentru nevoile proprii și ale familiei sale. Este un drept real, enumerat de Codul civil alături de dreptul de proprietate, de uzufruct, de abitație și de servitute.
Ce cuprinde
- Titularul poate folosi bunul care aparține altei persoane.
- El poate culege fructele naturale ale bunului, cum sunt produsele pe care pământul le dă de la sine, și fructele industriale, cum sunt recoltele.
- Definiția nu cuprinde fructele civile, cum sunt chiriile sau dobânzile.
Limita esențială
Fructele pot fi culese numai în măsura nevoilor proprii ale titularului și ale familiei sale. Prin această limită, uzul se deosebește de uzufruct, care îi permite titularului să folosească bunul altuia și să îi culeagă fructele întocmai ca proprietarul, cu obligația de a-i conserva substanța.
Vezi și
Dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
Dreptul de a folosi bunul altei persoane și de a-i culege fructele, întocmai ca proprietarul, cu îndatorirea de a-i conserva substanța.
#Codul civil
#drepturi reale
Începeți astăzi
Mai puțin timp redactând.
Mai puțin timp redactând.
Mai mult timp pledând.
Toate documentele și dosarele dumneavoastră, într-un singur loc securizat.
Solicită Demo