Locuința familiei

Locuința familiei este locuința comună a soților sau, dacă aceasta lipsește, locuința soțului la care se află copiii. Codul civil o protejează chiar și atunci când imobilul aparține unui singur soț.

Notarea în cartea funciară

Oricare dintre soți poate cere notarea în cartea funciară a unui imobil ca locuință a familiei, chiar dacă nu este proprietarul imobilului.

Actele care cer acordul ambilor soți

• Fără consimțământul scris al celuilalt soț, niciunul dintre soți, chiar dacă este proprietar exclusiv, nu poate dispune de drepturile asupra locuinței familiei și nici nu poate încheia acte prin care ar fi afectată folosința acesteia.
• Un soț nu poate scoate din locuință bunurile care o mobilează sau o decorează și nu poate dispune de ele fără consimțământul scris al celuilalt soț.
• Dacă celălalt soț refuză fără un motiv legitim, instanța de tutelă poate autoriza încheierea actului.

Ce se întâmplă dacă acordul lipsește

Soțul care nu și-a dat consimțământul poate cere anularea actului în termen de un an de la data la care a aflat de el, dar nu mai târziu de un an de la încetarea regimului matrimonial. Dacă locuința nu a fost notată în cartea funciară, el poate cere doar daune-interese de la celălalt soț, cu excepția cazului în care terțul dobânditor a cunoscut pe altă cale calitatea de locuință a familiei.

Când trebuie stabilită legea aplicabilă efectelor căsătoriei, drepturile soților asupra locuinței familiei fac excepție: ele sunt supuse legii locului unde este situată locuința.