Mărturisire extrajudiciară

Mărturisirea extrajudiciară este mărturisirea făcută în afara procesului. Codul de procedură civilă o tratează ca pe un fapt supus aprecierii judecătorului, potrivit regulilor generale de probațiune.

Ce este mărturisirea

Constituie mărturisire recunoașterea de către una dintre părți, din proprie inițiativă sau la interogatoriu, a unui fapt pe care partea adversă își întemeiază pretenția sau apărarea. Mărturisirea poate fi judiciară sau extrajudiciară.

Limita mărturisirii verbale

Mărturisirea extrajudiciară verbală nu poate fi invocată în cazurile în care proba cu martori nu este admisă.

Diferența față de mărturisirea judiciară

• Mărturisirea judiciară face deplină dovadă împotriva celui care a făcut-o, personal sau prin mandatar cu procură specială, cu excepția cazului în care a fost făcută de o persoană lipsită de discernământ sau duce la pierderea unui drept de care autorul ei nu poate dispune. Cea extrajudiciară este supusă aprecierii judecătorului.
• Mărturisirea judiciară nu poate fi revocată decât dacă se dovedește că a fost urmarea unei erori de fapt scuzabile.
• Mărturisirea judiciară nu poate fi divizată împotriva autorului decât dacă cuprinde fapte distincte, fără legătură între ele.

Exemplu practic

Într-un e-mail trimis creditorului înainte de proces, debitorul recunoaște că datorează o sumă. Recunoașterea este o mărturisire extrajudiciară, pe care instanța o apreciază potrivit regulilor generale de probațiune.