Alegerea formei de exercitare a profesiei influențează modul în care lucrați, felul în care răspundeți față de terți și ușurința cu care puteți crește echipa. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, și Statutul profesiei de avocat stabilesc un cadru limitat de opțiuni. Iată cum arată acesta și ce merită cântărit înainte de o decizie.
Cele patru forme prevăzute de lege
Potrivit art. 5 alin. (1) din Legea nr. 51/1995, profesia se exercită în una dintre următoarele forme:
- cabinetul individual – un singur avocat definitiv, titular, care poate lucra singur sau împreună cu avocați colaboratori; Statutul (art. 214) permite și avocați salarizați în interiorul profesiei;
- cabinetele asociate – cabinete individuale care se asociază pentru exercitarea în comun a profesiei, drepturile și obligațiile titularilor păstrându-și caracterul personal;
- societatea civilă profesională – constituită din cel puțin doi avocați definitivi, în cadrul căreia pot activa și avocați colaboratori sau salarizați;
- societatea profesională cu răspundere limitată – reglementată la art. 6 din lege, cu personalitate juridică și patrimoniu propriu.
Legea mai prevede, la art. 5 alin. (4), posibilitatea grupării cabinetelor individuale pentru facilități tehnico-economice. Gruparea nu este o formă distinctă de exercitare: fiecare cabinet își păstrează individualitatea în relația cu clienții.
Regula exclusivității: un avocat nu poate profesa, în același timp, în mai multe forme de exercitare (art. 5 alin. (8)). Forma poate fi schimbată oricând, cu înștiințarea baroului (art. 5 alin. (7)).
Societatea profesională cu răspundere limitată
Această formă se constituie prin asocierea a cel puțin doi avocați definitivi aflați în exercițiul profesiei și dobândește personalitate juridică la data înregistrării la barou a deciziei consiliului baroului. Obligațiile societății sunt garantate cu patrimoniul propriu, iar asociații răspund personal numai în limita aportului social (art. 6 alin. (3) și (4)).
Pentru asistența și reprezentarea în fața instanțelor, parchetelor sau altor autorități, contractul cu clientul trebuie să menționeze avocatul sau avocații care vor presta serviciul, precum și dacă se acordă sau nu dreptul de substituire (art. 6 alin. (7)). Legea conține și reguli contabile și fiscale proprii acestei forme, pe care este recomandat să le analizați împreună cu un consultant fiscal.
Avocatul colaborator și avocatul salarizat
Statutul enumeră, la art. 212, modalitățile de exercitare a profesiei: titular de cabinet individual, asociat în una dintre formele asociative, avocat colaborator și avocat salarizat în interiorul profesiei. Diferențele practice sunt importante:
- avocatul colaborator își consacră activitatea unei forme de exercitare, în baza unui contract de colaborare scris (art. 216); poate avea clientelă personală numai prin intermediul formei la care colaborează, cu informarea titularului sau coordonatorului (art. 183 și art. 217);
- avocatul salarizat în interiorul profesiei este subordonat formei de exercitare în privința condițiilor concrete de muncă și nu are drept la clientelă proprie (art. 219);
- titularul unui cabinet individual și avocatul asociat nu pot avea, în paralel, calitatea de colaborator sau de salarizat (art. 183).
În lipsa unor clauze mai favorabile, contractul de colaborare și cel de salarizare pot fi denunțate de oricare parte cu un preaviz de cel puțin trei luni (art. 218 și art. 219 alin. (4) din Statut).
Criterii practice de alegere
Nu există o formă „corectă” pentru toți. Decizia depinde de câteva întrebări concrete:
- Răspunderea: doriți o separare între patrimoniul personal și obligațiile structurii? Societatea profesională cu răspundere limitată oferă, prin lege, această limitare. Pentru celelalte forme, analizați regimul răspunderii în Statut și în actul de constituire.
- Echipa: intenționați să lucrați cu alți avocați ca parteneri egali sau ca titular care coordonează colaboratori și salariați?
- Conflictele de interese: într-o societate civilă profesională, societatea și toți avocații din cadrul ei nu pot asista persoane cu interese contrare (art. 5 alin. (5)), ceea ce contează la o echipă numeroasă.
- Fiscalitatea și contabilitatea: regimul diferă între forme; evaluați costurile administrative împreună cu un specialist, înainte de constituire.
- Patrimoniul: legea permite stabilirea unui patrimoniu afectat exercitării profesiei, iar Legea nr. 118/2026, în vigoare din 6 iulie 2026, a adus precizări suplimentare privind regimul acestuia.
Nu uitați de asigurare: indiferent de forma aleasă, avocatul este obligat să se asigure pentru răspunderea profesională, în condițiile Statutului (art. 41 din Legea nr. 51/1995).
Formalități la constituire
Convențiile de asociere și actele de constituire a societăților se încheie în formă scrisă (art. 9 din lege). Consiliul baroului verifică îndeplinirea condițiilor legale și dispune înregistrarea în termen de o lună de la înregistrarea cererii. Denumirea trebuie să respecte regulile de la art. 8, de exemplu mențiunea „cabinet de avocat” sau „societate profesională de avocați cu răspundere limitată”.
Înainte de a depune documentele, verificați la baroul dumneavoastră eventualele cerințe suplimentare privind actele și formularele solicitate.
Articolul are caracter informativ și nu constituie consultanță juridică. Verificați forma în vigoare a textelor citate.